Cum să îți păstrezi motivația.
Cum să îți păstrezi motivația
Repere pentru tinerii chitariști
Motivația este motorul care ne determină să mergem întotdeauna înainte și să ne împlinim visurile. Întrebarea pe care ne-o punem mereu este cum să ne menținem vie dorința de a studia în contextul societății de astăzi. Lipsa motivației este principalul motiv al oscilării între succes și eșec, între atingerea obiectivelor și renunțare. De aceea m-am gândit să împărtășesc câteva repere pe care le consider importante pentru cei care sunt interesați de studiul chitaristic. Fiecare titlu are legătură cu cel care îi urmează și formează, în ansamblu, un mic îndrumar pe care mi-l adresez în primul rând mie și mai apoi celor care pot desprinde din acest text idei în care se regăsesc și care pot să-i ajute să-și mențină motivația de a studia la chitară.
-
Stabilește ce loc ocupă chitara în viața ta
Pentru a putea să știi cum te raportezi față de chitară, primul pas este să reușești să îi oferi acestui instrument locul pe care simți că îl ocupă în viața ta. În funcție de acest lucru vei putea să stabilești cât timp aloci studiului. Dacă pentru tine chitara este doar un hobby, atunci repetiția va fi una aleatorie, în funcție de starea de moment și nici măcar nu este necesar să ai un program constant de studiu. Vei cânta la chitară doar atunci când îți va face plăcere. Dacă chitara înseamnă însă mai mult și a devenit o pasiune, atunci vei aloca deja mai mult timp studiului și documentării. Totuși, la acest nivel încă, studiul va fi condiționat de celelalte aspecte din viața ta. Vei dori să cânți la chitară cât mai mult, însă în limita timpului liber pe care îl ai. Dacă chitara reprezintă pentru tine o vocație, care este gradul cel mai înalt de dăruire pentru instrument, atunci aceasta va ocupa un loc central în viața ta, astfel că în acest caz vei încerca să-ți organizezi programul astfel încât să-ți faci timp suficient pentru a te dedica instrumentului. După ce ai stabilit acest aspect, poți continua să visezi. De aici începe totul…
- Organizează-ti programul de studiu
În practica instrumentală, la fel ca și în alte domenii, este foarte important să fii organizat. Un program de studiu bine conturat îți oferă echilibru, siguranță, te setează foarte bine pe ce ai de făcut și nu te lasă să pierzi timpul. De multe ori tindem să repetăm mai mult piesele care ne plac sau care ne ies mai bine, lucru care are bineînțeles o explicație psihologică, întrucât suntem tentați să ne ascultăm cântând bine piesele pe care le îndrăgim, însă în mod normal ar trebui să ne concentrăm atenția exact asupra pieselor sau pasajelor pe care nu le stăpânim încă. Acele fragmente muzicale care ne ridică probleme sunt cele pe care trebuie să le studiem separat suplimentar. Dacă ne contruim un program de studiu bine gândit, care să includă mai multe secțiuni (ex: 1. Tehnică, 2. Pasaje cheie 3. Descifrare partituri 4. Repertoriu), atunci avem șanse mult mai mari să avem o evoluție constantă, controlată și să ne menținem motivația la un nivel ridicat. Este bine să găsești un echilibru între strictețea respectării programului stabilit și a-ți lăsa loc și de mici schimbări în rutina zilnică pentru a nu cădea în monotonie.
- Propune-ți obiective înalte, dar..
Cea mai frecventă întrebare pe care ne-o punem de multe ori este “pentru ce să repet?”. Stabilirea unor obiective clare poate să te ajute să-ți organizezi studiul astfel încât să-ți îndeplinești ceea ce ți-ai propus. Obiectivele pe care le ai pot avea impact nu numai asupra motivației de a studia, ci și asupra conținutului a ceea ce repeți zilnic și asupra alegerilor tale. Spre exemplu, dacă îți vei propune să participi la concursuri, asta va presupune un repertoriu adecvat, construit cu atenție, un program susținut de tehnică, studiu aprofundat pe un număr relativ redus de piese, pe când dacă vei dori să cânți mai mult în recitaluri, atunci repertoriul va fi cu totul altul și va trebui să ți-l formezi în funcție de unde vei dori să cânți și de publicul țintă. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru a avea succes în parcursul tău artistic. De multe ori învățăm doar piese care ne plac, fără a lua in calcul ce ne propunem, iar apoi ne dăm seama că nu avem întotdeauna repertoriul potrivit pentru evenimentele la care participăm sau că interpretăm aceleași piese peste tot. Fiecare eveniment este unic, iar repertoriul ales trebuie să reflecte unicitatea momentului respectiv. Este bine ca obiectivele să fie plauzibile, dar și ambițioase în același timp, adică să presupună un progres față de cum erai înainte. Poți să îți fixezi obiectivele, spre exemplu, pentru anul în curs.
- Încearcă să ai cât mai puține așteptări
A avea așteptări înseamnă a considera că dacă ai făcut un lucru bun pentru tine sau pentru alții, trebuie să primești răsplată, și nu oricum, ci așa cum consideri tu. Acest tip de gândire, desi are un sâmbure de adevăr, poate să fie o piedică foarte mare în menținerea motivației, în sensul în care dacă nu primim ceea ce credem că ni se cuvine, putem cădea ușor în tristețe și descurajare. Spre exemplu, dacă tu știi că ai repetat în fiecare zi exact așa cum ți-ai propus și cum te-a învățat profesorul, atunci cu siguranță vei obține un loc pe podium la concursul la care vrei să participi. Sau dacă ai repetat foarte mult și ți-ai format un repertoriu frumos pentru recital, atunci diferiți organizatori cu siguranță te vor invita să cânți în evenimentele lor. Din păcate lucrurile nu stau chiar așa. Este într-adevăr imperios necesar ca în primul rând tu să-ți faci treaba bine, în sensul în care să faci tot ce poți pentru a fi cât mai bun, însă de aici încolo începe o altă luptă, accea de a putea să te afirmi. Criteriile de selecție valorică și de apreciere în societate sunt de multe ori conexe cu actul artistic in sine și de aceea, știind acest lucru, trebuie să lucrezi separat și la modul în care îți poți croi un drum cu vocația pe care o ai.
- Studiază constant
Un program de studiu constant este deosebit de benefic atât pentru evoluția propriu-zisă în interpretare, cât și pentru a-ți crea o anumită stabilitate interioară. Studiul constant este atunci când repeți în fiecare zi, relativ același calup de timp. Este bine să știi care este perioada zilei în care studiezi cu ușurință și cu plăcere pentru a avea mai mult spor. Dacă vei reuși să repeți zilnic, acest lucru se va observa în modul în care vei cânta, astfel că interpretarea va deveni una mult mai naturală, ca rezultat al „conviețuirii” cu instrumentul. Nimic nu poate egala constanța în studiu pentru asigurarea progresului, iar progresul întreține motivația. Este bine să nu încerci să recuperezi timpul pierdut. O zi în care nu ai repetat nu poate fi recuperată prin a studia de două ori mai mult ziua următoare. Acest lucru nu ajută și poate să-ți aducă mai mult rău prin suprasolicitare. Creierul învață treptat ceea ce i se oferă. După o perioadă de acumulări succesive (care poate să dureze câteva luni) se realizează un salt calitativ, adică atunci când ceea ce ai asimiliat deja a fost structurat de către creier, fapt ce te situează pe un nou palier în ceea ce privește cunoștințele, deprinderile, calitatea interpretativă, viziunea artistică.
- Compară-te în primul rând cu tine însuți
Comparația poate fi o metodă utilă de auto-evaluare în măsura în care este folosită în sens pozitiv. Este bine să utilizezi această metodă pentru a-ți da seama în ce măsură progresezi sau nu în ceea ce faci. Atunci când te compari cu tine într-un anumit moment din trecutul tău trebuie să fii sincer cu tine însuți, dar și constructiv. În măsura în care ai evoluat, înseamnă că ești pe un drum bun și e bine să continui să studiezi la fel, iar în măsura în care ai involuat sau ai rămas la același nivel, ceea ce e tot o formă de involuție în raport cu trecerea timpului, este bine să schimbi ceva în pregătirea ta. Din când în când este folositor să te compari și cu alții, în general mai buni decât tine, pentru a conștientiza faptul că mai ai multe de învățat și care sunt lucrurile pe care le poți îmbunătăți. Comparația față de alții trebuie să aibă un caracter de stimulare a propriilor resorturi interioare, fără a te descuraja dacă observi că unii interpreți au un nivel mult mai ridicat. Este o situație asemănătoare cu cea a unui scriitor, care înainte de a scrie propriile cărți, cu siguranță va fi citit multe alte cărți, având o cultură generală vastă și putând, astfel, să-și creioneze propriul stil și prin raportare la ceilalți.
- Nimeni nu te nedreptățește
Un sentiment foarte răspândit printre cei care nu reușesc să obțină ceea ce și-au propus este acela că se simt nedreptățiți, de unde și lipsa motivației. Cu alte cuvinte, dacă eu nu am reușit să obțin premiul întâi la un anumit concurs, este pentru că cineva din juriu are ceva cu mine. Această mentalitate este distructivă și ascunde de fapt neasumarea nivelului la care te situezi într-un anumit moment. Este o negare a reflecției pe care imaginea ta o are asupra celorlalți. Bineînțeles că nu întotdeauna toți oamenii sunt de bună credință și că pot exista chiar diferențe de opinie sau subiectivisme în evaluare, însă evoluția ta muzical-artistică nu trebuie să aibă de-a face cu aceste aprecieri. În momentul în care ai ales să participi la un concurs ai intrat în “arenă” și trebuie deci să lupți, respectând regulile jocului. Principala diferență dintre cei care și-au atins obiectivele și cei care au renunțat este modul în care au trecut peste eșecuri. Când suntem copii mici, toată lumea primește premiul întâi, însă mai apoi în viață este imposibil ca fiecare să se situeze mereu în vârf. De aceea trebuie să fii conștient că în anumite momente ale vieții tale vei fi și pe locul doi, vei lua și mențiune sau poate nu vei lua nimic. În acele situații diferența se face între cei care spun “mă voi pregăti mai bine și voi reuși” și cei care gândesc “am fost nedreptățit, nu mai are rost să continui”.
- Studiază cu gândul de a-ți valorifica talentul
Atunci când muncim ca să realizăm anumite lucruri este bine să ne dăm seama ce ne dorim de fapt prin asta. Cu alte cuvinte, care este scopul pentru care muncim, ce ne motivează pentru a ne atinge obiectivele. De aceea, cel mai frumos este să ne gândim că munca pe care o depunem zilnic pentru a ne perfecționa în plan interpretativ este un mod de a valorifica talentul pe care îl avem și pe care vrem să îl punem în slujba celorlalți. Dacă scopul final este să studiezi pentru a fi “cel mai bun”, scopul este unul egoist, pentru că atenția este îndreptată numai către tine, către propriul ego, însă dacă îți dorești să muncești pentru a fi “cât mai bun”, atunci sensul este cu totul altul. Înseamnă că îți dorești ca muzica ta să ajungă într-o formă cât mai cristalizată la sufletele oamenilor. Performanța trebuie întotdeauna să îi inspire pe ceilalți.
- Fii curios
Curiozitatea este începutul oricărei căutări, întreține motivația pe parcursul procesului de învățare și totodată face ca dorința ta de cunoaștere să nu se oprească niciodată. Dacă ești curios, întotdeauna vei descoperi lucruri noi care să te motiveze să mergi mai departe și, pas cu pas, vei înainta în cunoașterea din ce în ce mai aprofundată a instrumentului. În studiul instrumental, curiozitatea te ajută să fii creativ, să găsești singur acele metode de învățare care ți se potrivesc cel mai bine și să selecționezi din multitudinea de idei pe care le ai sau care ți se oferă, doar acele elemente care te ajută să evoluezi. În procesul de dezvoltare a propriilor capacități este necesar să ai o atitudine activă, de implicare, pentru că tu ești actorul principal pe scena propriei tale deveniri. Părinții sunt mereu alături de noi, profesorii fac tot posibilul să ne ajute în parcursul nostru profesional, însă noi suntem cei care putem aduce plus valoare vieții noastre. Fiind curioși, adică vii, putem spune că și muzica noastră trăiește, devine un organism viu.
- Creează-ți o arie mai largă de preocupări
Pentru a ne construi frumos personalitatea avem nevoie să cunoaștem cât mai multe aspecte ale lumii în care trăim. Este ideal să găsim un echilibru între dorința de a face performanță, ceea ce necesită studiu asiduu, pe de-o parte, și necesitatea de a ne forma complex și complet ca oameni. Nu putem să afirmăm că stând în casă și repetând șase ore pe zi vom putea să exprimăm esența a ceva. Un poet nu ar putea scrie niciodată despre frumusețea unui răsărit de soare dacă nu ar fi trăit cu adevărat această experiență, la fel cum un muzician nu ar putea să transmită toate emoțiile pe care textul muzical i le relevă dacă nu ar avea o lume interioară bogată. De aceea, preocupările diverse ne formează ca oameni și ne ajută să fim deschiși, empatici, să acordăm semnificație vieții noastre. A nu cădea în extreme este o modalitate foarte bună pentru a menține motivația. Nici să facem o mulțime de lucruri și de fapt să nu fim buni în nimic, nici să ne axăm asupra unei singure pasiuni, care să ne priveze de orice altceva.
- Gândește-te la utilitatea muncii tale
Când realizăm orice lucru ne gândim, uneori fără să ne dăm seama, care este motivația a ceea ce facem. În subconștientul nostru orice acțiune are o cauză și un efect. Spre exemplu, vreau să mă plimb pentru a mă relaxa sau vreau să repet pentru a învăța mai bine o anumită piesă. Creierul funcționează în acești parametri fără să conștientizăm permanent toate procesele de gândire care au loc și care ne determină să acționăm întru-un fel sau într-altul. Un mod mai profund de raportare față de vocația pe care o ai este să aduci la suprafață acele mișcări subtile ale interiorității tale și să te gândești dacă prin intermediul chitarei poți face ceva util pentru tine, dar și pentru ceilalți. Altfel spus, cu ce te ajută în mod concret faptul că studiezi chitara, ce lucruri frumoase descoperi și cultivi în tine și cum poți ca prin acestea să contribui la binele comun al societății în care trăiești. Sentimentul de a ști că ceea ce faci este important pentru tine și pentru alții este motorul principal în susținerea motivației pe termen lung.
- Muzica aduce bucurie. Fii bucuros!
Ca oameni, scopul final al tuturor căutărilor este găsirea liniștii și a împlinirii. Căutăm de cele mai multe ori să fim mulțumiți cu ceea ce facem. Este adevărat că pentru a realiza orice lucru frumos trebuie să muncim, să depunem efort, să dedicăm timp studiului și chiar să facem unele sacrificii, dar totodată nu trebuie să scăpăm din vedere ce stare vrem să dobândim prin ocupația noastră. Ceea ce simțim în mod constant ajunge să ne definească felul de a fi. Dacă atunci când repeți ești stresat, încordat, neîncrezător, nesigur de viitorul pe care îl poți avea cu chitara, atunci ceva este în neregulă. Înseamnă că dorința ta de a reuși este mai mare decât bucuria pe care o implică activitatea în sine. Motivația este în cea mai mare măsură una interioară. De acolo pornesc dorința de a cânta, puterea de a merge mai departe și bucuria de a face ceea ce îți place. Dacă reușești ca studiul de zi cu zi să devină unul plăcut, ți-ai înfrumusețat o mare parte a vieții tale, iar evoluțiile scenice vor fi o încununare a unei munci constructive și benefice pentru tine. Gândește-te câți oameni au privilegiul de a face ceea ce le place…ești într-adevăr un norocos!