Silent Night – tremolo version

Cum se acordează chitara

Înainte de a începe să cântăm la chitară trebuie să ne acordăm instrumentul. Pentru aceasta este necesar să cunoaștem:

  • sunetele pe care sunt acordate corzile chitarei;
  • cum se găsesc notele pe corzi;
  • modalitatea de acordaj;
  • verificarea acordajului.
  1. Sunetele pe care sunt acordate corzile chitarei

Fiecare coardă este acordată pe câte un sunet. Acestea sunt corzile libere ale chitarei:

 

  • prima coardă – MI (cea mai subțire)
  • a doua coardă – SI
  • a treia coardă – SOL
  • a patra coardă – RE
  • a cincea coardă – LA
  • a șasea coardă – MI (cea mai groasă)

 

  1. Cum se găsesc notele pe corzi

Pentru a găsi notele  pe fiecare coardă vom porni de la coarda liberă și vom înainta pe grif prin intermediul tonurilor și semitonurilor.

Între notele muzicale există două tipuri de distanțe (intervale fundamentale):

distanța mare – TONUL

distanța mică – SEMITONUL.

 

TONUL = DISTANȚA MARE = 2 CĂSUȚE/POZIȚII pe griful chitarei

SEMITONUL = DISTANȚA MICĂ = 1 CĂSUȚĂ/POZIȚIE pe griful chitarei

 

Tonurile și semitonurile în gama Do major:

 

 

Spre exemplu, dacă pornim de la sunetul mi, coarda întâi liberă, și dorim să ajungem la sunetul fa pe aceeași coardă, va trebui să urcăm un semiton (o căsuță/poziție). Astfel, vom pune degetul în prima poziție de pe griful chitarei.

Dacă mergem în continuare de la sunetul fa și vrem să ajungem la următorul sunet sol de pe aceeași coardă, va trebui să urcăm un ton (două căsuțe/poziții). Astfel, vom pune degetul în a treia poziție de pe griful chitarei.

 

  1. Modalitatea de acordaj

Același sunet poate fi găsit pe mai multe corzi în poziții diferite.

Ideea de bază pentru maniera standard de acordaj este că odată ce am reglat sunetul pe o coardă, vom încerca să găsim același sunet pe următoarea coardă mai groasă și apoi să comparăm sunetele între ele pentru a le egala ca înălțime. Vom porni de la coarda întâi spre coarda a șasea.

Coarda întâi (mi) Pentru prima coardă avem nevoie de un reper exterior.

Înălțimea corectă a sunetului va fi luată, astfel, fie cu ajutorul unui dispozitiv special de tip diapazon, tuner, fie de la un alt instrument – ex: pian, fie – mai nou – folosind orice tip de aplicație smartphone pentru acordat chitara. Vom regla astfel înălțimea sunetului din cheița corespunzătoare corzii întâi până când vom ajunge la sunetul mi.

Coarda a doua (si) Pe această coardă va trebui să găsim sunetul mi – și apoi să-l comparăm cu sunetul mi de pe coarda întâi liberă. Vom pune, astfel, degetul în poziția a V-a pe coarda a doua și vom ciupi alternativ coarda a doua și coarda întâi liberă. După ce ne dăm seama dacă sunetul de pe coarda a doua este mai jos sau mai sus decât cel de pe coarda întâi, vom învârti din cheița corzii a doua pentru a ajusta sunetul.

Coarda a treia  (sol ) Pe această coardă va trebui să găsim sunetul si. Si-ul de pe coarda a treia îl găsim în poziția a IV-a. Acum putem compara acest sunet cu si-ul de pe coarda a doua liberă. Vom mișca din cheița corespunzătoare corzii a treia până când sunetele vor deveni identice.

Coarda a patra ( re) Vom căuta să aflăm sunetul sol pentru a putea compara corzile trei și patru. Sunetul sol de pe coarda a patra se găsește în poziția a V-a. Vom ține degetul apăsat în căsuța a V-a și vom compara sunetul cu coarda a treia liberă.

Coarda a cincea (la) Pe această coardă vom căuta sunetul re. Acest sunet îl găsim în poziția a V-a tot prin metoda tonurilor și semitonurilor. După ce așezăm degetul în poziție, comparăm sunetul cu cel de pe coarda a patra liberă – re.

Coarda a șasea (mi ) Pe această coardă vom căuta la. Sunetul la de pe coarda a șasea îl găsim în poziția a V-a. După ce l-am găsit îl comparăm cu sunetul la de pe coarda a cincea liberă, ciupind pe rând fiecare coardă.

 

În momentul în care comparăm sunetele de pe două corzi, mai întâi vom ciupi fiecare coardă pe rând pentru a ne da seama ce diferență există între ele, iar apoi vom ciupi sunetele împreună. Dacă acestea vor fi acordate la fel vor suna asemenea unui singur sunet. Dacă însă va exista o diferență de înălțime între ele vom auzi o interferență neplăcută și astfel vom ști că sunetele nu sunt încă acordate perfect.

Rezumat al acordajului:

  • coarda întâi- mi – acordată cu ajutorul unui dispozitiv special.
  • pe coarda a doua – si– găsim sunetul mi (PV) și comparăm cu prima coardă liberă.
  • pe coarda a treia – sol – găsim sunetul si (PIV) și comparăm cu coarda a doua liberă.
  • pe coarda a patra – re – găsim sunetul sol (PV) și comparăm cu coarda a treia liberă
  • pe coarda a cincea – la – găsim sunetul re (PV) și comparăm cu coarda a patra liberă.
  • pe coarda a șasea – mi – găsim sunetul la (PV) și comparăm cu coarda a cincea liberă.

Raționamentul de a găsi pe coarda care urmează sunetul de pe coarda liberă anterioară este acela de a avea ca reper întotdeauna o coardă care tocmai a fost acordată.

Auzul se formează bineînțeles în timp. Este nevoie de multă răbdare și perseverență pentru a ne antrena auzul astfel încât să putem distinge foarte repede dacă există sau nu o diferență între sunete și care este aceasta. Este bine ca dispozitivele de acordaj să fie folosite doar pentru a acorda prima coardă ca reper, iar în rest să se folosească doar auzul. Doar în acest fel vom învăța cum să acordăm instrumentul fără a depinde de nimic altceva.

 

  1. Verificarea acordajului:

O metodă eficientă este aceea de a cânta intervale de 8vă perfectă pe diferite corzi după cum urmează:

Exemplu:

mi, coarda întâi liberă cu mi, coarda a patra, poziția a II-a;

re, coarda a patra liberă cu re, coarda a doua, poziția a III-a

si, coarda a doua liberă cu si, coarda a cincea, poziția a II-a .

la, coarda a cincea liberă cu la, coarda a treia, poziția a II-a ;

mi, coarda întâi liberă cu mi, coarda a șasea liberă;

sol, coarda a șasea, poziția a III-a cu sol, coarda a treia liberă.

 

O altă metodă este aceea de a cânta câteva acorduri simple în prima poziție a grifului și de a sesiza dacă sunetele se armonizează.

Atunci când vom avea de cântat o anumită piesă este bine să încercăm acele acorduri care se regăsesc în piesa respectivă.